# a b c d e f g h i j k l m n o p q r s t u v w x y z

Versuri Elegie in gama majora
- Stefan Augustin Doinaş

Sa nu-ti faci chip cioplit din mine
si nici sa nu te-nchini sub fum inalt.
Frumusetea mea de bronz pagan ramane
un idol pentru cerul celalalt.
Saruturile indelung schimbate
sa-ti infloreasca azi altundeva,
cu alte cantece-n vecinatate,
cu alte talcuri in tacerea ta.
Placerile ca luntrile vopsite
si-au sters de ape botul lor rotund,
iar clipa amintirii fericite
e doar o scoica de sidef pe prund.
Sa nu-ti faci chip cioplit din amintire
si nici la jaruri vechi sa nu adasti.
Consolatoare, o vopsea subtire
aplica gandurilor alte masti.
Desprinde luntrea de la tarm si du-te.

Precum se pierd in ceruri meteori,
se stinge-n golful dragostei pierdute
amarul sfant, gustat de-atatea ori.
Lasandu-ma uitat, tu ma ucide
cu fiecare vasla, ca pe furi.
O trestie de suferinti lichide
sa cante-n delta spumegand, la guri.
Dar sus, langa izvoare vechi, sub stele,
cum nu dai jertfa unor zei straini,
sa nu jertfesti nimic absentei mele
si nici frumusetii ei sa nu te-nchini.
Ci pierde-ma in casa, printre lucruri:
sa putrezeasca bronzul vanzator.
Iar tu, neauzindu-l, sa te bucuri
ca-n pragul altei lumi chiar zeii mor.