Versuri Te-aștept, iubite!
- Polina Manoilă

De ce-ai plecat, iubirea mea,
Și mi te-ai dus departe-n lume,
Să-ți amintești de al meu nume,
Nu mă uita, nu mă uita,
E lung șiragul de-amintiri
Pe care l-ai luat cu tine,
Te-aștept, întoarce-te la mine
Să ne iubim ca doi copii!.

Aștept și sper c-ai să revii
Să simt suflarea ta divină
Să plec cu tine mână-n mână
Spre visul nostru cel dintâi,
Te-aștept, iubire din povești,
Să te întorci din nou la mine,
Că viața-i tristă fără tine,
Cu cât te-aștept mai drag îmi ești!.

Când te-oi opri din drumul tău
O clipă-n urma ta privește
Să vezi cum dorul te grăbește
Ca să te-ntorci la pieptul meu,
Să vii să ne iubim mereu,
Să-mi fi al dragostei tezaur
Că-n suflet port cununi de laur,
Să mă răsfețe dorul tău!