Foaie verde mărăcine,
Străină, mamă, ca mine
N-o mai fi nimeni pe lume
Ca și cucul din pădure,
Singurică, singurea
Și cu dorul dumneata.
Foaie verde rozmarin,
Dar nici cucul nu-i străin
Că tot are-o surioară
Pe mierla cea pestricioară,
Și mai jos pe-o rămurea
Are și o turturea.
Foaie verde de mohor,
Așa-mi vine uneori
Să mă urc pe munți cu flori
De dor de frați și surori,
Să se vadă sat cu sat,
Să văd și eu ce-am lăsat.
Foaie verde de mușcată,
Lăsai mamă, lăsai tată,
Lăsai frați, lăsai surori,
Lăsai grădina cu flori,
Lăsai și pe neicuța,
Nu mai am pe nimenea.