- Cântă frunza și poiana,
Ionel de la Tismana,
Hai la horă în zăvoi
Până nu pleci de la noi,
C-am auzit eu odată
Că pleci, neică, la armată.
- Te rog, mândro, draga mea,
Stai până m-oi libera
Că am doar un an de zile
Și viu să mă-nsor cu tine
Că de când eu te-am văzut
Nu mai pot să te mai uit.
- Neică, dacă-mi spui așa
Am să rog pe maică-mea
Să mă lase să te-aștept
Că vii acasă sergent
Și-o să facem nuntă mare
La Tismana sus pe vale,
Nuntă mare și bogată
Să vină Tismana toată.