Text: Mircea Florian, Nicolae Covaci.
Dus e spre apus cel haiduc,
Noaptea nu-l miroşi duşmanul.
Cu pantaloni strâmţi,
Pleata pe umeri,
Urcă-n tramvai hatmanul.
Pe unde o fi
Galben canarul?
Drumul e ascuns, ceţuri verzi,
Zboară prin vâlvătăi sărmanul.
Zici c-au trecut ani, duşi am fost,
Iată azi ne-am întors acasă.
Gipsy şi golani, fără ani,
Mama ne-aşteaptă cu flori pe masă.
Pe unde o fi
Ceaţa voioasă?
Sta mama-n privdor,
Singură, tristă,
Tata-i plecat de-acasă..
Nu pot să cred,
Suntem în Timisoara,
În oraşu-n care ne-am născut, în
Vremuri ce-au trecut.
Veniţi cu noi,
Tineri din Timişoara,
Să cântăm şi să ne bucurăm,
Jalea s-o uităm.
Vai ce bine, vai ce bine,
Timişoara, Timişoara,
Sunt acasă, sunt cu tine,
Timişoara, Timişoara, hei..
Fug înspre apus, hoţi de rai,
Caută şi-ai să le afli hramul.
Trec falnicul drum, plin de fum,
Mugur de fluier răsună anul,
Pe unde o fi
Fata pădure?
Drumul e ascuns, pe cărări
Foc şi fum are să îndure.
Veniţi cu noi
Tineri din Timişoara,
S-arătam că fruntea-i în Banat
Ţării-n lung şi lat.
Veniţi cu noi
Tineri din toată ţara,
Să cântam şi să ne bucurăm,
Jalea s-o uităm.
Veniţi cu noi.. Timişoara!