Pe un munte? ntr-o tara foarte-ndepartata,
Sta un om cu ochii-nchisi si spune ce ne-asteapta.
Lumea nu-l asculta, ? l crede un nebun,
Caci vorbele lui sunt ca niste lovituri de tun.
El sta singur si linistit,
Dar? n ochii lui? nchisi
Vede al lumii asfintit,
Nebunul cu ochii lui? nchisi.
Zilele trec una dupa alta sus pe munte
Si vocea lui se-aude clar spun? nd foarte multe;
Lumea cea? ntreaga se-opreste sa-l asculte,
? l crede un nebun ce-ndruga multe vorbe-absurde.
El sta singur si linistit,
Dar? n ochii lui? nchisi
Vede al lumii asfintit,
Nebunul cu ochii lui? nchisi.