vioara sfanta ce-alina sufletu
numai imi canta cand se naste sunetu
a tulburat linistea apelor moarte
n-a terminat si deja le simt pe toate ca pe soapte
nu poti rani necunoscutu
cum nu poti hrani gandul cu trecutul si uratul
poezia este geamul spart al societatii
lasa sa intre curentul sa se schimbe incet cu totii
haide ca poti, tii moartea in suflet
lasa deoparte gol inlocuit de zambet
dorm impietrit in pereti de marmura
n-am mai simtit de mult asa racoare in camera
am armura de sticla, amor in sticla
omor pe sticla, boala ma strica
o singura iubita ce ma striga
revino-ti, vino inapoi in pat, nu cobori in cripta.
ii urmez sfatu, il las pe dracu sa mai astepte
eternitatea ei e-n pagini si-n clipe perfecte
privire blanda, atingere de inger
univers reordonat dupa infrangeri
cortina rosie ce cade, covorul rosu strans
petalele de soare pe marele apus
actorule, e momentu tau de glorie
lasa ororile, aduna-ti florile
aduna-te cu pomi, stelele si visele
alearga, nimeni n-o sa te aleaga, portile-s deschise
ca-s noptile descrise, deja esti pasager
ti-ai ales cosmaru cand puteai sa dormi lejer
da' nu ofta, regretu nu isi are locu
po-sa schimbi scara, da' nu poti schimba si blocu
in tine este totul dar in ea esti tu
iluzie in sentimente, inapoiaza-mi sufletu