Versuri Para - doar om
- Para

Nu mă întreba de ce sunt incomplet, sunt om
Nu mă judeca pentru ce simt, sunt om
Nu îţi pierde timpu' preţios pe mine-s om,
Nu ai ce vedea, mai mult sau mai puţin, sunt om
Doar un om, trup şi suflet şi suflet şi suflet
De-mi stă în gât, l-aş da la schimb,
Nu mai vreau profit, ăla va veni în timp,
Până n-o să mai simt nimic şi o să fiu liber complet.
Momentan sunt om - cu ce-am greşit
Amuzant e că eu chiar aştept raspuns.
Dar ştiu că răspunsul zace în mine adânc înfipt
Într-un colţ al conştiinţei în care nimeni n-a ajuns,
Şi n-o să ajungă, lasa-i să se chinuie
Să încerce şi să descâlcească mrejele infecte ale unui om defect,
Să se infecteze taieturi în spini crescuţi din vină şi regrete
Şi să vadă că pot doar a pierde
E un labirint cu multe feţe şi oglinzi
Orice latură alegi, umbra ta ramâne-n centru,
Şi scobeşti în trecut, cauţi ceva să te prinzi

Facând paşi nesiguri,
Îmi spui că mă iubeşti - nu mă simt iubit
Îmi spui că mă asculţi - mă simt ignorat
Îmi spui ca ma visezi şi mă simt uitat
Îmi spui pe nume - totuşi mă simt nimeni.
Mi-am dat foc la vise, acum ard zile,
Mi-am sculptat din cruce lance
N-am uitat că am scuipat pe zei.
Oglinda e fărâme, să nu calci pe urmele ei
Să înţelegi când trebuie, sau nu.
Prea mult timp sângerăm degeaba
Dar prea puţin timp să-ţi fiu poet,
Prieteni, călauză în purgatoriu.
Să aştepţi a doua moarte să renaşti complet,
Când visele s-au spart ca inima de sticla,
Acum lipsuri ne îmbracă goluri,
Maşti ascund privirea
Noi zâmbim cu frică
Să nu ne descoperim înca o dată
Şi să călcăm iaraşi pe cioburi,
Oglindă nouă, prieteni vechi şi prost.
Cam atât am vrut sa ştii.