# a b c d e f g h i j k l m n o p q r s t u v w x y z

Versuri Pastel de mare
- Nicolae Volenti

trimise de IoanaIoana.

Uitat pe ţărm, singur, în faţă-mi s-avântă-n albastre talazuri
Câmpia, cu văi mişcătoare, un vuiet prelung murmurând;
Statornic izbeşte să sfarme a malului duşmane privazuri,
În zbucium năprasnic de viaţă sub soarele-aprins tresăltând.
Se-afundă-n zări albe privirea cătând infinitului graniţi,
Departe, neajuns de departe să-ngeamănă mare cu cer;
Un semn dintr-acolo se-arată ieşind din ascunsele tainiţi,

E vas plutitor care vine în neagră pavăză de fier.
Despică pe valuri drum neted şi brazda pe ape-ncrestează,
Să clatină, geme, din coşu-i nori negri de fum răsuflând,
Se-apropie-ncet şi tot creşte, tot creşte, din vis se-ntrupează
Tărie cu horn şi catarguri pe-a mării prăpăstii călcând.
Atunci deodată străpunge lung şuier – strigare-ascuţită
Şi vasul din mers se opreşte, aproape de mal, ostenit,
Din lanţuri desface şi-aruncă-n adâncuri o ghiar' oţelită
Ce-ajunge la fund şi să-nfige, legându-l pe loc priponit.
Din mal să desprind bărci uşoare în zbor de lopeţi şi cu flamuri.
Şi merg pe pământ să aducă drumeţii ajunşi la liman
Şi-i vezi cum vin cârduri – ca paseri ce vesele fug înspre ramuri
La cuibul lor pacinic re-ntoarse din lungul cutreier de-un an.