Rasai asupra mea, lumina lina,
Ca-n visul meu ceresc d-odinioara;
O, maica sfanta, pururea fecioara,
in noaptea gandurilor mele vina.
Speranta mea tu n-o lasa sa moara
Din inima-mi - adanc noian de vina;
Privirea ta de mila calda, plina,
induratoare-asupra mea coboara.
Strain de toti, pierdut in suferinta
Adanca a nimicniciei mele,
Eu nu mai cred nimic si n-am tarie.
Da-mi tineretea mea, reda-mi credinta
Si reapari din ceriul tau de stele:
Ca sa te-ador de-acum pe veci, Marie!