Când era bunica fată
Nu era calea ferată
Că umblai cu treanca-fleanca
Nu ca azi cu ciuciuleanca,
ş-apoi lele, fa.
Ca s-ajungi pân' la mândruţa
Făceai drumu' cu căruţa
Şi când ajungeai în sat
Mândra ţi s-a măritat,
ş-apoi lele, fa.
Arz-o focu' ulicioara
Pă unde-o mărs Mărioara,
Las' să fugă, ca să iubească,
Ca să nu să bolnăvească,
ş-apoi lele, fa.
Săraci cărările mele,
Cum creşte iarba pă ele
Las' să crească, ş-oi cosâ-o
Şi pă mândra mi-oi găsâ-o,
Las' să crească cât pălantul
Pă mândra n-o las la altu',
ş-apoi lele, fa.