# a b c d e f g h i j k l m n o p q r s t u v w x y z

Versuri ~stăteam lîngă poteca, în serile tîrzii ~ partea 3
- Jurca Marinela Florina Vitelaru Loredana NicoletA.

Nu-i vreo dragoste mai mare, precum cea care ţi-o port
Pot şi inima din mine, dragul meu ca să mi-o scot.
Chiar şi-aşa eu te-aş iubi, desenat mi- eşti pe retină,
Căci tu vezi cu ochii mei şi mi-e inima la tine.

Fiu de codru, rătăcit, între doruri care dor,
Flori de colţ au înflorit, oare simţi mirosul lor?
Strigă-mi numele în munţi, sus pe-o stîncă să răsune
Chiar de ceru-i inorat si incepe rău să tune.

Că nici ploaia, nici furtuna, urma nu ţi-o v-a spăla,
Şi eu puiule cu drag, am să vin pe urma ta.
Tu m-aşteaptă la cascadă, c-am să vin, nu zăbovesc
Că îmi eşti iubirea vieţii, doar pe tine te iubesc.

De-ar seca apa în ea, frunza dac-ar rugini,
Chiar de-i vînt, chiar de-i furtună, eu la fel, tot te-aş iubi.
Nu-i vreun munte prea înalt, ca să stea în calea mea,
Eu am să învîrt şi munţii s-am să vin în calea ta.

Dragul meu, cîta durere, eu în suflet tot adun,
Ştiu. Şi tu la fel ca mine, sufletul de dor ţi-e scrum.
Ce v-a fi cu soarta noastră? nu ştiu eu, nici tu nu ştii,
Dar îţi jur pe cer, pe lună, că mereu te voi iubi.

Poate-ai să mă dai uitării, sau deja tu m-ai uitat,
Dar ca mine-n astă lume, dragoste cine ţi-a dat?
N-ai să mori nicind iubite, te-am făcut nemuritor,
Prizonier în poezie, ce le-am scris cu-atîta dor.

Te-ndoiai de-a mea iubire, mult ai stat nedumerit,
Dintre mine, dintre tine, cine mai mult a iubit?
Vezi iubite cum e viaţa? un pahar plin de amar,
Eu de-aş mai trăi o viaţă, tot spre tine aş veni iar.

Că nu vreau altă iubire, chiar de-am plîns şi-am blestemat,
Că doar într-un colţ de lume. dragostea, eu mi-am aflat.

Voi purta mereu în suflet, codrul vechi şi-mbătrinit
Şi cascada curgătoare, lîngă care ne-am iubit.

Chiar de-am plîns tîrziu în noapte, s-amarnic am suferit,
Doar pe tine-n astă lume, doar pe tine te-am iubit.
Ce e dragoste curată, doar cu tine am aflat,
Cînd în codru-mbătrinit, gura tu mi-ai sărutat.

Cum să pot uita iubite, cînd de mînă m-ai luat
Şi cu ochii tăi cei blînzi în ai mei tu te-ai uitat.
Căci sînt suflete pereche, tu, mi-ai spus şi te-am crezut,
Dar pe urm-ai dispărut şi amarnic m-a durut.

Ai crezut că-i doar un joc, joc al frunzelor în vînt
Dar durerea-am dus-o eu şi nu-i zi ca să nu plîng.
Îmi cereai să nu dispar, într-o lume doar a mea,
Şi să-ţi stau mereu alături, fiindcă-ţi sînt iubirea ta.

Dar cu tine-am învăţat, tu mi-ai fost o lecţie-n viaţă
Că iubirea te doboară, dar tot ea te şi înaltă.
Eu uitasem să visez, să mai sper la vreo iubire
Dar ai apărut, din vis, făr să-ntrebi şi făr' de stire.

Ai spus să mă-ncred în tine, că îmi eşti iubirea pură,
Şi cu dragoste stirpesti, tot ce-a fost durere, ură.
M-ai găsit îngenunchiată şi cu lacrimi de necaz
Tu mi-ai alungat tristeţea, mi-ai pus zîmbet pe obraz.

Pentru asta te iubesc şi te voi iubi mereu
Că-n momente de tristeţe, ai fost pansamentul meu.
Reciproc ne-am plîns durerea, eu a ta şi tu a mea,
Astăzi e doar amintirea, tu cu-a mea şi eu cu-a ta.

.. CONTINUAREA IN PARTEA 4.

Autori: Jurca Marinela Florina si Loredana Vitelaru Nicoleta
14:09:2013