# a b c d e f g h i j k l m n o p q r s t u v w x y z

Versuri Stăteam lângă potecă, în serile târzii (23)
- Jurca Marinela Florina feat Vitelaru Loredana Nicoleta

Ţinându-ne de mână, pe-un val am traversat,
Marea agitată, ce ne-a apărat.
Cerul lumina, mai mult ca niciodată
Aşa noi am trecut, a fericirii poartă.

Priveam în ochii tăi, iar tu în ochii mei,
Îţi străluceau într-una pierzându-se-ntr-ai mei,
M-ai strâns la pieptul tău, plângeam ca doi copii
La poarta fericirii, nu morţi, ci încă vii.

Iubite, am învins! Pe moarte am călcat!
Marea şi cu cerul, azi ne-au apărat.
Ne-am fi dat şi viaţa să fim amândoi,
Nu ne-a vrut-o marea, gonindu-ne 'napoi.

Rămasă-n urmă marea, pasii ni-i spăla,
Cu valuri în furtună, spre cer se înălţa.
Oftă dintr-un adânc, o moarte păcălită
Căci marea cu-a ei valuri, i-a construit o criptă.

Un urlet prelungit, ecoul, mi-aducea
Că-nlănţuită moartea, amarnic se zbătea.
Nu găsea ea urma, marea ne-a spălat-o,
Razele de lună, moartea a alungat-o.

Ceru-i obosit, ne-a tot luminat
Iar coralii plâng, fiindcă am plecat.

Doar o stea de mare, dintr-un mal priveşte
Strigă la corali, că ea ne iubeşte.

Însă locul nostru, nu-i pe fund de mare
Printre vechi corali, stele căzătoare..
Am fi noi iubite, căci n-am lumina
Moartea cea haină, viaţa ne-ar lua.

Privesc înainte, teama mă cuprinde
Adieri de vânt, simt, parcă mă minte.
Unde să-ndrept pasul? unde-i calea noastră?
E spre codrul verde, sau spre bolta albastră?.

Dar pornim la drum, tu mă ţii de mână
Deasupra noastră cerul, simt cum ne îngână,
Ne luminează calea cu stele mii şi mii
Chiar de-s căzătoare şi sânt argintii.

Prin labirintul vieţii, noi vom răzbate-ncet,
Avem în ochi lumină şi-o inimă în piept.
Ce bate ne-ncetat căci dragostea-i nebună,
Din boltă smulge stele făcându-ne cunună.

.. CONTINUARE ÎN PARTEA 24.

Autorii : Jurca Marinela Florina & Viţelaru Loredana Nicoleta
29:09:2013