Versuri Pierduţi printre noi
- Gani

I.

Zilnic, cu-aceeaşi haină, roasă de vreme,
Chinuit de coşmaruri, se trezeşte prea devreme
N-are somn, dar amintirile nu-i lasă
Un răgaz. Nu vrea să stea singur în casă..
C-o plasă-n mână colindă un oraş
Ce pare că şi-a uitat deja fostul ostaş,
În troleu, tinerii nu-l lasă să stea jos
Când mai trece pe la dugheana unde a scos
Atâtea fete la ceai în tinereţe,
Ar da poveţe, dar nepoţii-acum, la bătrâneţe
L-au uitat.. Deja s-a resemnat,
Cu ochii trişti aşteaptă să fie-ntrebat
De faptele din front, ar vrea s-audă vestea
Că mai e vreun curios să-i asculte povestea
Copleşit de griji, multe la număr,
Doar medaliile din piept mai amintesc că a fost tânăr..

[REFREN].

Timpul le-a luat anii ca tribut
La schimb cu amintiri şi un trecut,
Pierduţi printre noi, lumea nu-i vede,
În spaţiu ostil, printre regrete.

Timpul le-a luat anii ca tribut
La schimb cu amintiri şi un trecut
Pierduţi printre noi, majoritatea nu-i mai vede
În spaţiu ostil, printre regrete.

II.

În garsoniera de la 1, cu păpuşi la geam
Stă vecina ce ştia mereu când veneam
Acasă noaptea târziu şi cu cine umblam
Sau pe care-o deranjam când mai dădeam câte-un bairam
Nu-i ştiam trecutul, toţi copiii o evitam
O necăjeam, sunam la uşă, apoi fugeam..
În tinereţe a fost o mare balerină,
Plăcile zgâriate, vechi, încă o alină,
Mai are poantele, trei paşi ar vrea să facă,
Fata dulce de-altădată e acum o bătrână acră
Ce reneagă aparent orice sentimentalisme
Şi pare c-a uitat orice urmă de altruism. E
În lumea ei, speră-n cutia poştală

La un semn de la vechi admiratori, da-i mereu goală
Tot ce-i nou prin bloc o interesează,
Ea e vecina aia care ne spionează..

[REFREN].

Timpul le-a luat anii ca tribut
La schimb cu amintiri şi un trecut,
Pierduţi printre noi, lumea nu-i vede,
În spaţiu ostil, printre regrete.

Timpul le-a luat anii ca tribut
La schimb cu amintiri şi un trecut
Pierduţi printre noi, majoritatea nu-i mai vede
În spaţiu ostil, printre regrete.

III.

Trec toţi pe lângă el, în timp ce râd de zor. El
Plânge-n interior, ei s-au învăţat să îl ignore.
Lăsat pe-afară de sistemul românesc, firesc,
Acum e o parte din decorul pitoresc,
Cândva, un om normal, cu o familie,
Totul s-a năruit într-o secundă, într-o aprilie..
Ajuns pensionar, fără vreun sprijin real,
De se-mbolnăveşte, nu-l primeşte nimeni în spital..
Fost intelectual - la ce-i mai foloseşte?
El nu citeşte ziare - le dă foc şi se-ncălzeşte,
Acum cerşeşte, primeşte-n pălăria goală,
Pentru 1 leu s-a dus orgoliul de odinioară!
Mâncare ocazional, de pensie medicamente,
A şi uitat cum e să primească sentimente,
Simţi fiori atunci când te uiţi la el
Dar n-ai de unde şti că n-o s-ajungi la fel..

[REFREN].

Timpul le-a luat anii ca tribut
La schimb cu amintiri şi un trecut,
Pierduţi printre noi, lumea nu-i vede,
În spaţiu ostil, printre regrete.

Timpul le-a luat anii ca tribut
La schimb cu amintiri şi un trecut
Pierduţi printre noi, majoritatea nu-i mai vede
În spaţiu ostil, printre regrete