Versuri După vinul ăsta plec
- Gani feat Doc

[DOC].

Eşti o femeie fină, din cele croite din cea mai scumpă stofă
Dar viaţa mea e plină de dame-nşelate cu cea mai scurtă strofă
Nu sunt genul nesimţit s-o ard "muzica-i pe primul loc, fă! ". N-ai loc în top? Fă!
Cuvântul e scutu' şi arma mea, dar n-are mâner, ca o tomfă
Dar ştii că mă ţin de cuvânt până mor,
M-aştern rând cu rând pân-adorm
Rulând până zbor, ca un cocor, prin eterul de-un rece trezitor
Al dimineţilor în care-mi storc ultimul pahar pe limbă
Vreau să trăiesc pururea şi treaba e simplă - asta mă face nemuritor!
Şi plec, fiindcă nu-s vreun actor, se vede că-s cu gându-n rânduri,
Dar lasă-mă te rog să scriu, căci după ce-mi bagă trupu-n scânduri
O să m-auzi prin oraş cum bântui, cum ăştia-mi repetă vorbele de duh
Cum tobele te duc în inima muzicii, ţi-arăt cum slovele seduc
Şi mi-e frică că stai cu mine doar pentru ce scriu
Mintea mă instigă - "hai în filme iar! ", mă duc, că e târziu
Că tu eşti azi aici, mâine în altă parte
Şi eu mereu cu foi sub coate
Toate uzate, mâzgălite, mototolite, dar nepătate.

[REFREN].

Toate vin şi toate trec
Ore se scurg, ca vinu-ăsta sec
După ce trec încep să le-nţeleg
Mă duc să scriu, dupa vinul ăsta plec.

Toate vin şi toate trec
Ore se scurg, ca vinu-ăsta sec
După ce trec încep să le-nţeleg
Mă duc să scriu, dupa vinul ăsta plec.

[Gani].

În stil propriu, fac substantive să nu mai fie comune,

Dar ca să sune aşa cum auzi tre' să pierd nopţi, hai zi, pe bune,
E ceva rău în asta? Atunci când principala intenţie
E ca versurile astea s-atingă statutul de colecţie.
Prin muzică vreau să mut munţi, da-mi vine uneori să-mi iau câmpii
Când mai simt reticenţă şi rezistenţă, dar asta sunt şi
Muzica-mi oferă mult, dau tot, ia-mă aşa cum sunt!
N-ascult, mi-am pus în gând să lupt, încât vreau mai mult decât doar să-ncânt când cânt.
Mintea îmi fuge, zorii mă prind, paharu-aproape gol
Mă ştii cu filme-n cap, nu-s măşti, e-un singur rol
Muzica nu-i tot, da-i undeva acolo sus, să n-o lăsăm să cadă
Vreau să clădesc o temelie, nicidecum doar faţadă
Şi nu mai sunt copil demult, dar încă-mi place să mă joc - cu litere
Când mă duc la studio spun multe, nu-mi retrag cuvintele.
Plec! Mă cheama inspiraţia şi, deşi pare clişeu,
Mă duc să scriu acum, dar ştii că mă-ntorc mereu..

[REFREN].

Toate vin şi toate trec
Ore se scurg, ca vinu-ăsta sec
După ce trec încep să le-nţeleg
Mă duc să scriu, dupa vinul ăsta plec.

Toate vin şi toate trec
Ore se scurg, ca vinu-ăsta sec
După ce trec încep să le-nţeleg
Mă duc să scriu, dupa vinul ăsta plec.

[DOC].

Mai bem vinu' ăsta şi plec
După ce bem vinu' ăsta, eu plec
Nu sunt homo, nu sunt bleg, dar m-aştept să înţelegi
Tre' să scriu, după vinu-ăsta plec.