# a b c d e f g h i j k l m n o p q r s t u v w x y z

Versuri Faust- ploaia
- Faust

trimise de SorinSorin.

Sta pitit in umbra e seara
a inceput sa curga
pretenar cu ploaia clar
au ei o poveste lunga
e singur se gandeste
la ce-a mai ramas in punga
marunteste ochii beleste
atent poate se incurca
linge miseleste, strange
si lipeste dunga
se paleste bine trage
pana ploapele i se culca
mediteaza se gandeste
iese linistit din buncar
trage gluga, nu se adaposteste
ploaia o sa se scurga, da,
e rupt de munca capul abia poa'sa-l duca
zambeste a prost ca n-are rost
oricum sa planga
presiune-n crestet, palid parca e pe duca
se plimba lesne scoate foaia, pixu
si se apuca
poate atata poate asta motivatie-i ocupa
fie ce secunda se grabeste se arunca
zice tot ce crede, se-ntinde la vorba lunga
nu se mai opreste scrie fara nici o culpa!.

.....................

Face pauza respira
Pune in motor benzina
Da mai tace, raceste

Merge linistit pe sina
cauta vested
stie ca-i trebuie rasina
are balta peste
se intalneste
gata se combina,
Apoi ia alta foaie
o rupe si o indoaie
de data asta in buncar
sta adapostit de ploaie
zdorbeste cu rabdare
apoi ia filtru si il taie
ruleaza, linge, leaga ii da foc
si da bataie
scrie pe racoare, zice ca nu-i mai trebuie soare
vezi s-a obisnuit cu ploaia si nu poate sa-l doboare
se multumeste atunci cand poa' sa de-a culoare
conturand pe foaie pan' se umple de stupoare
de aia, poarta in continu permanent o lupta pana iese ceva bun din asta
creierul ajuta, ochii i se incrunta
privirea e pierduta gratitudinea e facuta cand sta linistit si asculta:.

Ref:Ploaia care cade rece si marunta
Ploaia de pe strada pustie si muta
Ploaia care cade rece si marunta
Pulsand singurul glas in liniste acuta! X2


Mai multe versuri Faust >>