# a b c d e f g h i j k l m n o p q r s t u v w x y z

Versuri Regele leu
- Epoch

Am ajuns singur, opresc in zona polară
Stiind ca o sa vad rasaritul pentru ultima oară
Lumea urăşte, acum imi este inferioară
Nu mai am motive să mai vărs vreo lacrimă amară
Urc pe o scară, mă duce spre alt univers
Celebrez viata din fericire, nu din interes
Contez pe tot ce-am învăţat să supravieţuiesc
Conştient că vine timpul când şi eu imbătrânesc
Din cauza societăţii iarăşi mă îmbolnăvesc
Îmi doresc să reuşesc să mă salvez, să dovedesc
Că destinul e ceresc, şi cerşesc puţină milă
E destinul condamnării la o sentinţă umilă
Progresul e determinat de faptele din vise
Rămân incă nescrise, uneori şi nedescrise.
Toţi în culise, observându-mi decadenţa
Dumnezeu m-ajută iarăşi şi atunci Îi simt Prezenţa
Spiritul şi esenţa, graiul, interferenţa
Imi cunoaşte povestea, deşi e rară tangenţa
Epoch cunoaşte situaţia, ştiu că inteligenţa
Naşte mulţi maniaci de când creşte carenţa


Mai multe versuri Epoch >>