Versuri Gândul pierdut
- Daniel Vişan-Dimitriu

Sunt gândul ce vine spre tine când dormi,
pe urma luminii ascunsă în noapte,
din vastul neant, pe-armăsarii informi
ce-aleargă, bezmetic, pe calea de lapte.

M-atrage puternic seninul ce-l ai,
șuvița ce-atârnă și vorba ta dulce
pe buzele roșii, lumina ce-o dai
când stelele-jad se ascund, să se culce.

Eu nu te-am văzut, dar te simt și te știu
din vremuri străvechi, dintr-o viață-mpreună
pe care-am uitat-o și-aș vrea iar să fiu,
cel care-a dorit, cald, “iubito” să-ți spună.

M-apropii de tine, spre-un nou început,
aș vrea ca și tu să mă poți recunoaște,
te caut de mult, căci sunt “Gândul pierdut”
ce-ți intră în vis când iubirea renaște.

Daniel Vișan-Dimitriu
(9 dec. 2014, Vol. “Cântecul visurilor”)