Stau în casă nervi mă cam lasă...
Multe probleme mă apasă...
Încerc să ies din această stare de angoasă...
Iau o foaie un pix şi încep să măzgălesc umpic...
Oare vei înţelege ce tot încerc să îţi explic...
E vorba de o fată cu chip angelic...
E vorba de un suflet curat...
O vorbă ce a zburat... e oare tot ce am adorat??...
Lacrimi, paginii rupte, şoapte nu vorbe aruncate...
Şti că doar pe tine te pot citii ca pe o carte...
Ochii tăi, privirea ta... oare poate cineva explica??...
Nopţii nedormite, clipe care promit...
Gânduri care la tine mă duc, şti că nu agreez o dragoste cu împrumut...
Vreau sentimente pentru care pot să lupt...
E nedrept...
Atunci oare dece mai scriu acest vers???...