Versuri Cumintenia pamintului
- Ana Blandiana

E mare, greu de urnit si rabdatoare,
Dac-o lovesti durerile sunt simtite dar tac,
E mare, de-aceea poate sa stea nemiscata,
Poate sa vorbeasca doar o data sau de doua ori intr-un veac.

Stim ca exista, trupul ei mare
Stim ca ne sprijina daca-am gresi,
Stim ca nu poate sa moara, ca langa sanii ei
Putem sa ne-ntoarcem copii.

Si-atunci cand aerul se va face cald si matasos intre noi,
Cand nu ne vom teme unii de altii, de vant,
Vom sti ca vorbeste Cumintenia pamantului,
Cumintenia acestui pamant.