# a b c d e f g h i j k l m n o p q r s t u v w x y z

Versuri Kayip (romana)
- Tarkan

trimise de Seni_SevyiorumSeni_Sevyiorum.

Norii sunt pictaţi într-un negru patetic
Ploile astea sfioase plâng pentru noi doi
Speranţa mi s-a micşorat, timpul trece
Despărţirea este maestra, iar noi, iubiţii, sclavii ei.

Mâinile tale sunt pale în palmele mele
Erai o pasăre timidă, rănită
Care, din cauza unei iubire sfârşite, şi-a luat zborul.

Aş vrea să-ţi pot spune "Drum bun"
Dar am un nod în gât, cuvintele-mi sunt pierdute
Nu voi mai iubi pe nimeni niciodată
Pentru că inima mi-e pierdută.

Îngerii vor coborâ din cerul alb
Rugăciunile lor, dorinţele lor; toate te vor proteja
Însă eu, voi fi străpuns zilnic de dorul tău
În ţinuturile îndepărtate ale acestei iubiri.

De acum încolo suntem o poveste incompletă
Mergem pe drumuri diferite

Aşa e viaţa..
Ca un vânt vagabond, te-ai dus spre locuri îndepărtate
Ani de zile voi trăi cu o trandafir uscat în suflet
Dacă asta înseamnă viaţa!
Vom dormi în nopţi separate
Ne vom trezi în dimineţi separate de acum încolo
Gândindu-ne că dragostea e de vină
Ne vom consola în zadar cu diferite trupuri
Şi vom fi răniţi în taină.
Ţine minte că
Eu voi păstra cel mai bun loc pentru amintirea ta
În grădina dată peste cap a inimii mele
Cu picături de melancolie în părul meu
Cu un soare pălitor în ochii mei
Te voi aştepta mereu aici, în oraşul ăsta
Poate într-o zi te vei întoarce
Ai grijă de tine, iubito!
Ai grijă de tine, cea mai iubită fiinţă a mea


Mai multe versuri Tarkan >>