# a b c d e f g h i j k l m n o p q r s t u v w x y z

Versuri De unde atâta tristeţe?
- Omu Gnom feat Bean

trimise de ArpagickArpagick,
a contribuit şi Alina Pîrvan.

De unde atâta tristeţe?
Când abia suntem în plină tinereţe..
De unde atâta tristeţe?
Ceva nu se leagă, în fine, cred că e şi de la mine.. (x2)

Bean:
Trist dimineaţă, trist seara, trist la prânz, trist înc-o dată, iară
Trist o ard în casă, mă duc la pâine, trist îmi fac o viaţă, îmi fac un mâine
Trist îmi fac iubită, şi ea e foarte tristă, şi dac-o vezi poate părea fire optimistă
Trist e oraşul, tristă este ţara, tristă-i toamna, ca şi primăvara
În trafic toţi sunt trişti, în metrou la fel,
Ne uităm unul la altul şi copiii au model
De urmat, feelingoşi ca un aparat,
Unii cred că starea naturală e să fii supărat

Şi când vine-acel sentiment nedorit, nu-l lua tot timpul în serios, trebuie să stai liniştit
Ne place să ne plângem de milă, notează,
Ca să ştii cum să te porţi când mintea ta exagerează. (x2)

De unde atâta tristeţe?
Când abia suntem în plină tinereţe..
De unde atâta tristeţe?
Ceva nu se leagă, în fine, cred că e şi de la mine.. (x2)

Omu Gnom:
Pintre reţete de ţepe majoritatea se-neacă în decepţii, tristeţea-i o modă la modă, fără excepţii
De ce-o ţii afişată de acasă până la recepţii? Când n-o ai, de ce ţii, viaţa chiar aşa de rece-o fi?
Inutil scufundat în adânc de stimul tip ultimul hal în ultimul timp,
Un fel de ultimul val din ultimul trip, un fel de ultimul hal din ultimul trip

Altă latură cu lacăt la gură, închis în gânduri, neagă natura, pleacă latură, frânt înfrânt în frânturi
În treacăt ai vrea turaj, încearcă la anturaj, dar toţi
Sunt xeroxaţi în rânduri, visează la patru scânduri.
Îşi ia curaj, îl seacă dantura, strânge din dinţi, gata cu mascarada, azi e primul pas
Prezentul a trecut, viitorul e pe hol, pe hol retras,
Lasă-te liber, caută-ţi menirea salvează omenirea
Au zis la meteo că vin vremuri grele,
Ai noştri-ş pun haina cu probleme din vreme
Bombardaţi încontinuu cu informaţii viclene, au speranţa înghesuită într-un colţ uitat de vreme
Dar până când? De ce ? De la ce? Pentru ce? Îi văd plini de draci, supăraţi pe pace
Dar când un zâmbet sincer îngheaţă orice ac, şi-un te iubesc te susţine la înălţime când toate cad
Încerc să creez o portiţă în gardul ăsta conştient, să-ţi arăt că ai suflet, să-l descoperi eficient
S-ajungi să-ţi controlezi mintea şi gândul, să reuşeşti să-ţi ordonezi tristeţea, să ştie rândul
Să ai încredere, uite, culoarea-i plină de culoare, rând pe rând un alt nivel de trezire,
Lasă muzica să te vindece blând, şi ai răbdare, fii mai bun, şi nu uita că doar tu eşti prietenul tău cel mai bun, oricum..

De unde atâta tristeţe?
Când abia suntem în plină tinereţe..
De unde atâta tristeţe?
Ceva nu se leagă, în fine, cred că e şi de la mine.. (x2)