Versuri "Pasarea Colibri - Un zvon"

Trimite prin Y!M   Twitter   Facebook               Download in format text

Iubita mea, cand tocmai ne iubeam
Cu voia celor de la Primarie,
Am auzit ca veacul n-are geam
Si unde sunt geamgii - nu se stie.

Abia de s-a zvonit in telegraf
O adiere ca o intamplare
Si iata cum, duminica, in praf,
Isi frange coastele pe strada mare.

Vazand ca ne iubim cu-adevarat
Sub cuibul vechi cu pui de randunica,
E poate cineva care-a aflat
Motiv sa tremuram si noi de frica.

Prin geamuri sparte mai cazura ploi
Si-n alte veacuri mult mai efemere,
Dar daca sufla crivatul in noi,
Adio lumanare de-nviere.

Refren (x2):

Poate zvonu-i fara rost,
Geamuri sparte au mai fost,
Dar de nu. e bine-a sti
Ce ne facem de geamgii.

Sa nu te smulga vantul intr-o zi
Din viata mea, cu toate ale tale,
De-acum, iubito - stiu - va trebui
Sa te pazesc cu garzi imperiale.

Din veacu-acesta sa iesim cumva,
Prin geamuri sparte, asa cum fac copiii,
Si poate celalalt, de ziua ta,
De nicaieri se vor ivi geamgiiï.

Refren (x2)

Mai multe informatii despre Pasarea Colibri gasiti la

 Raporteaza o eroare la aceste versuri         Versuri trimise de Tudy.