Văd plumb în ochii tăi
Ești mult prea mic să-l porți
Ai patru primăveri
Și insomnie cronică-n nopți
Cenușă-n pieptul tău
Rugină pe obraz
Ai plîns în drum mereu
Adînci cărări pe chip ți-au rămas
Te rog nu mă-ntreba
Să nu mă crezi nebun
Ia-mi haina să nu-ngheți
De-oi fi să cad, să cad la drum
Stele sparte în asfalt
Prin scîntei și cioburi calc
Noaptea ne-a orbit pe noi
Doi copii prinși în război
Pe platoul cu eroi
Vrem minate mii de flori
Suntem visătorï