Versuri "Cedry2k - Clipa schimbarii 2"

Tiparire    Trimite prin Y!M  Twitter  Facebook     Download

[Fără Dumnezeu, omul rămâne un biet animal rațional și muritor, care vine din nicăieri
și merge spre nicăieri.]

Ca să intru mai adânc în problemă,
Vreau un tribunal al poporului peste Curtea Supremă.
N-aș fi anti-sistem, dar nu pot fi pentru
Stânga sau dreapta pentru că Dumnezeu e-n centru.
Tre' să-i respectăm regulile cu strictețe,
Să ținem puștii departe de treburile ce ne-au mâncat nouă din tinerețe,
Și să-nvețe despre frumusețe și greșeli vechi
Scrise cu sânge pe perete, ca nu cumva să le repete
Că societăți secrete îi învață de la catedre
Că toți tre' să credem numa-n ceea ce se vede.
Dar ceea ce reușesc cei mai mulți să vadă
E numai ceea ce ei le-arată, special ca să-i abată
Pe altă cale eronată.
Tu decide-te-odată ce vrei cu-adevărat, că
Nu le poți avea pe toate deodată;
Poate doar ciocolata și vanilia
În rest, bă tată, ori acasă cu familia, citind iar Biblia,
Rugându-te s-ai zile după care să tragi linia,
Ori gangsta de Sardinia, c-ai vrea să tragi linia
Pe plajele din Brazilia, unde te-ai afiliat
Cu toți carnivorii din epoca frustării,
Din era dezbinării și din sfera desfrânării.
Și-acum e poate(? ) euforic la perspectiva valorilor derizorii
Și-a comorilor iluzorii.
Lasă-l pe Cioran pe culmile disperării.
Șterge-ți complet din memorie filme despre despre glorie
Și dă uitării și-alte repertorii notorii,
Chit c-au făcut istorie, că-s doar tenebre ale terorii!
Eu simt deja dita(? ) fiorii pe șira spinării
Numai gândindu-mă la numai cum voi respira simbolic clipa schimbării
Când se vor răsfira și norii
Și fiind noi lumină, pot dispărea și zorii.
Și foamea răzbunării,
După mirajul culorii
Dă-mi Doamne șansa să văd căzând conducatorii,
Vibrând povestitorii
Și toți muritorii
Răspunzându-și altfel decât retoric întrebării:
-Cine suntem? Cine-i Dumnezeu biblic, metafizic, metaforic.
Care e sistemul tău valoric?
Când cineva ascunde cu grijă adevărul istoric
Și sfinții părinți ne zic despre interestul demonic
Eram marele nemulțumit (? ? ? ? ? ? ? ? )
Abia întors acasă, la Tată-am prins ideea
Că iubirea e culmea,
Cheia la rădăcinile mele și foametea din lumea a treia.
De aceea las atitudine dură,
Mândrie și furie de gură și scapă de procuratură
Plus că procedura nu spală păcatele.
Iartă-ți deci fratele!
Iubește-ți aproapele și natura!
Respectă Scrïptura!

 Corectează versuri >>         Versuri trimise de Xenon2k.