# a b c d e f g h i j k l m n o p q r s t u v w x y z

Versuri Copilul razboiului
- Underman

trimise de Bocalex23Bocalex23,
a contribuit şi Zethaan.

Mor fin c-o plina
Seringa de m*****a
Infipta-n splina
Dependent de adrenalina
Cu actiune fina
Ajung sa tin piept unor spasme nascute din propria vina
Incapabil de pozitiv in retina
Imping venin in aceasta victima senina
Copil crescut la pieptul zeilor ce nu cunosc reprosul
Ares Colosul
Starneste potopul peste orasul nostru
Ale mele origini
Gasesc sprijin
In inimi
Afectate la creatie
Gratie
Unui cuantum de timp mai sangeros decat perioada de m********e
Eroarea universala aplica un minus pe aceasta ecuatie
Numita o marime treptat tensiunea crescandu-i intensitatea ca-n legea lui Ohm
Din stadiul de piatra,
Obiect contondent din os urmat de sageata
Ce alimentata
De forta macra
Despica tinta vizata
Trec pe laser
Si-n infrarosu observ monstrul
Ingrozind proorocul
Pasim lent prin secole mai devastator ca focul
Ce prin geneza lui a generat conventii-n Geneva
Cine-i va cerceta
Gena incercand a-ncarcera
In viteza
Va sfarsi autodistrus sprijinindu-si singur proteza
Virusul nu-l poate leza
Incapabil sa distruga aceasta scursura
Produsa
Din sursa
Opusa
Scursa
Din ura smulsa
Negativa ce de mii de ani prinde pe pozitiv crusta
Mecanismul perfect se prabuseste-n plina glorie
Decelerand substantial marsul civilizatiei umane prin istorie.

Percep
Ca pricep
Mai corect sa creeze moarte constant
Se-narmeaza si-apoi isi invita aproapele la dans
De-acum se acopera treptat cerul
Si eu m-aplec catre pamant
Cu palmele la urechi stiind ca-n curand
O sa crape fierul
Trecutul nostru e sculptat adanc in adn
Clotind celule criminale
In propriile artere
In care se cupleaza gene
Cancerigene
Pentru mintile pasnice ce de la o vreme
Prin evolutie
Au gasit o noua solutie
Starnind etape noi de haos si revolutie

Pe-acest soldat nu se-asterne decat praful de pusca
Si raul ce rage ca o fiara ce treptat isi distruge propria cusca
Pe mine ma musca
Si-n porii mei intra celule bolnave
M-aduc stare s-asasinez orice-mi iese-n cale
Cand eu trag, chestia asta scoate fum
Consum
Piese de artilerie cu garnituri din carne de tun
Din care fac sapun
Mars
Constant in sevraj
Scenele astea-ti lovesc rezistenta
Insa lor le dau curaj
Urmez ordine
Constant inconjurat de mine
Ce nasc dezordine
In scoli primare-n care astia nu mai invata decat impartire
La doi, la trei
Sau mai nou la cel mai puternic dintre ei
Capabil sa jongleze fiarele noptii
Ia proportii
Si-n curand mortii
Vor sparge lacatele portii
Incercand sa-si schimbe sortii
In mai multe portii.

O sursa constanta de extindere
Pentru interbelii
Te sperii
Pe ce criterii
Si-au cladit astia atatea imperii
Ard munitii-n arte
Ce nu zac acum in nici o carte
Mesajul lor vine din spiritul antic in mare parte
Continuam in indignare
La indigo acesti copii trag cu ura-n soare
Inarmati de mici cu arme ce-i depasesc la inaltime
Infig in multime
Moarte traind inconjurati de fictiune
Dirijati prin portavoce au port-arma in ochi far' de spaima
Sfarma trupuri de soldati si piatra-n posturi de control pentru eterna faima
Mintile modelate
Pe care cartuse-mproscate
Le sculpteaza tehnic
In scop nemernic
Si de multe ori doar sub un impuls puternic
A treia lume zace-nfometata
Constant manipulata
Dar nu ezita a scuipa mercenari pe banda rulanta
De-ndata
Ce flacari ale revoltei cuprind pajisti uscate
Intr-un lung sir de-atentate
Blestemate
De sufletele uitate
Este un scenariu fara sfarsit ce se scurge printre noi
Ca suntem toti o apa si-un pamant ne autodistrugem formand noroi.