Să nu mai ştiu nimica
Să nu mai ştiu ce-i frica
Să nu mai ştiu
Doar dragostea s-o ştiu.
Nici pofta de avere
Nici pofta de putere
Nimic, nimic,
Ce-l fac pe om mai mic.
Omul e-atîta de mic
Şi-mbătrîneşte cu jale
Dacă ajunge de fapt
Sluga averilor sale.
Fiinţa omenească
Nu poate să-nflorească
De-atîta rău,
Al meu, al lui, al tău.
Condiţia umană
Palpită ca o rană
Şi vai de noi,
Spre fiare înapoi.
De ce atîta ură
Şi atîta lupta dură
Ce imprudent
În orice moment.
Să fie sănătate
În urma ei vin toate
Şi-ntinerind
Doar sănătoşi să fim.